Eu da... si chiar imi vine greu a crede ca verdele meu e acelasi cu verdele tau... Ce e dulce pentru mine, poate e sarat pentru tine, dar numim la fel senzatii deferite... Uratul meu poate e frumosul tau, Bucuria mea poate e tristetea ta...
Ai indoieli... Nu, nu m-am indepartat de la subiect. Si nu vorbesc despre modul in care ne afecteaza tot ceea ce este in jurul nostru (asta este sigur ca ne creaza emotii, trairi diferite). Vorbesc depre chestii de genul... hmm, pune-te pentru cateva clipe in pielea unui daltonist... nu distingi rosul de verde. Mai trist, cainii vad alb-negru si nuante de gri... acelea sunt petele lui de culoare, realitatea in culorile lui...
Esti tot in ceata...
Uitandu-te la un film vechi (alb-negru), nu mai constientizezi ca in perioada aceea, oamenii erau colorati asemeni noua, totul se rezuma la noante de gri. Asa cum o fotografie facuta folosind modul "sepia" nu ilustreaza culorile realitatii noastre ci ii confera anumita autenticitate si o alta perspectiva acelei realitati.
Sper ca ai inteles esenta, e o ora tarzie, dar cred ca merita sa te opresti putin din goana ta spre ideal si sa-ti pui intrebarea: Ceea ce vad este real sau o imagine proiectata din interior catre exterior?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu